Orizonturi culturale Italo-Române

În Mai în Orizonturi culturale Italo-Române nr. 5, mai 2013, anul III

 

 

 

Ediţia română

 

Salonul de la Torino: o întâlnire cu România şi cu revista noastră

În perioada 16-20 mai 2013 va avea loc cea de-a XXVI-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte de la Torino. Tema ediţiei din acest an este La creatività. Dove osano le idee/ Creativitatea. Unde îndrăznesc ideile. Pentru al cincilea an consecutiv, Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, cu sprijinul financiar al Institutului Cultural Român, organizează participarea ţării noastre la acest prestigios eveniment cu un stand naţional cu tema LIBROmania al Salone di Torino. Revista noastră va fi prezentată sâmbătă, 19 mai, la orele 12.00, la Standul României Pavilion 3.

 

Dezvoltare şi cultură: interviu cu Diego Brasioli, ambasadorul Italiei

În data de 18 aprilie 2013, noul ambasador al Italiei în România, Excelenţa Sa Diego Brasioli, a fost prezent la Timişoara pentru a se întâlni cu membrii comunităţii italiene şi pentru inaugurarea noului sediu al Confindustria Romania Territoriale Timiş, filială condusă de domnul Gilberto Tiveron. Cu această ocazie, Excelenţa Sa a avut amabilitatea să acorde un interviu colegei Felicia Ristea de la Radio Timişoara, partener cultural al revistei noastre. Publicăm în format audio acest interviu care atinge o serie de probleme de interes şi actualitate privind raporturile bilaterale dintre cele două ţări.

 

Gesualdo Bufalino, un scriitor încă netradus în România

Gesualdo Bufalino (1920-1996) este unul dintre cei mai mari reprezentanţi ai prozei siciliene. De-a lungul timpului, operele sale au fost traduse în franceză, engleză, germană, spaniolă, portugheză, olandeză, daneză, suedeză, greacă, slovenă, bulgară, ebraică, japoneză, coreeană. Nu şi în limba română. Din acest motiv, vă oferim un fragment din romanul său de debut, Diceria dell’untore, comparat adesea cu Muntele vrăjit de Thomas Mann, cu speranţa că într-o zi romanele lui Gesualdo Bufalino vor fi publicate şi la noi. Prezentare şi traducere de Cerasela Barbone.

 

Columna lui Traian, „comoară cu şapte peceţi” de 1900 de ani la Roma

Pe 12 mai 2013 se împlinesc 1900 de ani de la inaugurarea Columnei lui Traian, în anul 113. Cu ocazia acestei aniversări, Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 25 februarie, o monedă din aur în valoare de 100 lei, într-un tiraj de 250 de exemplare însoţite de broşuri de prezentare în română, engleză şi franceză. Istoricul Ionel Cionchin evocă valoarea documentară şi artistică a acestui original monument al artei antichităţii, al geniului artiştilor romani şi greco-romani, „comoară cu şapte peceţi” – cum a denumit-o Mommsen.

 

Cioran/1. Transfigurări. Colocviu internaţional la Sibiu-Răşinari, 16-18 mai

În perioada 16-18 mai 2013 va avea loc la Sibiu şi Răşinari cea de a XVIII-a ediţie a Colocviului Internaţional „Emil Cioran”. Tema din acest an este Transfigurări/Transfigurations. Organizatori sunt Facultatea de Litere şi Arte a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Departamentul de Studii Romanice, Colectivul de Studii Franceze şi Francofone, în colaborare cu Biblioteca „Astra”, Centrul Cultural Interetnic „Transilvania” din Sibiu şi Primăria din Răşinari. Vă prezentăm programul colocviului şi rezumatele comunicărilor, în limba franceză.

 

Cioran/2. Valentin Protopopescu, „Încercare de psihanaliză”

„Valentin Protopopescu dă la iveală o carte unică atât prin miza ei tematică, cât şi prin abordarea interdisciplinară, menită să tulbure multe instanţe critice încremenite în judecăţile lor comode, partizane sau ex-cathedra. Este vorba de Cioran în oglindă – încercare de psihanaliză (Editura TREI), un opus pilduitor atât prin impostaţia ştiinţifică (psihobiografia) şi seriozitatea lecturilor (peste 200 de surse consultate), cât şi prin calitate scriiturii, ca să nu mai vorbim de necruţătorul rechizitoriu moral la care este supus în premieră Emil Cioran”. O recenzie de Geo Vasile.

 

Rosetta Loy, „Cuvântul «evreu»” şi memoria Holocastului

Rosetta Loy face parte din ‘generația anilor Treizeci’, împreună cu câteva dintre cele mai cunoscute nume ale literaturii italiene. Autoare a numeroase romane, este și câștigătoarea unor importante premii literare. Pentru ea, scrisul este un instrument cu care poate accede ușor la trecut și în special la istorie, sub toate aspectele și în toate fațetele sale. De aici efortul său de a ține mereu vie amintirea Holocaustului, în primul rând în cartea La parola ebreo (Cuvântul evreu), roman centrat în jurul temei legilor rasiale din Italia, din care publicăm un fragment în traducerea Georgianei Ţăranu.

 

„Istorioarele” lui Saba după Doina Derer. Traducere inedită

„Istorioarele decurg din Scurtături; sînt nişte Scurtături ceva mai lungi. Lucrurile s-au petrecut în felul următor: îi citeam prietenului Giacomo Debenedetti a treia serie a Scurtăturilor. După ce a ascultat pînă la sfîrşit, el mi-a spus: ʻSînt frumoase, dar nu ştiu dacă ai băgat de seamă: unele şi-au modificat ritmul. Sînt mai degrabă istorioareʼ. Se vede că şi un critic poate să fie bun la ceva. Observaţia corectă a prietenului meu a fost tăietura cezariană ce le-a separat pe unele de celelalte.”. Publicăm Istorioarele lui Umberto Saba, în traducerea Doinei Condrea Derer.

 

Restituiri culturale: Cartea veche bisericească la Timişoara

Pr. Ionel Popescu ne introduce cărţile vechi din patrimoniul teologic şi cultural al Bisericii ortodoxe române, aflate la Muzeul de artă religioasă veche al Arhiepiscopiei Timişoarei de la subsolul Catedralei mitropolitane. Între acestea, aici sunt păstrate aşa-numita Cazanie a lui Varlaam (Cartea românească de învățătură de la prăvilele împărătești a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, 1643), Pravila de la Govora („Pravila cea mică”, Govora, 1640) şi Îndreptarea legii („Pravila cea mare”, Târgovişte, 1652). Materialul video este realizat de regizorul Victor Popa.

 

Figuri din trecutul Timişoarei şi evenimente din istoria sa

Emil Petru Raţiu, medic-scriitor stabilit în Italia din 1969, evocă unele dintre cele mai semnificative episoade din istoria bogată a Timişoarei. Una dintre figurile remarcabile din trecutul oraşului este Johann Nepomuk Preyer. Personalitate complexă, el a fost un istoric al Timişoarei, de la începuturile ei până în timpurile sale, a fost ziarist scriind articole politice şi sociale, poet şi dramaturg. În ce priveşte istoria românilor şi a ungurilor, Preyer descrie prezenţa lui Carol Robert de Anjou la Timişoara, ajuns pe tronul Ungariei după stingerea dinastiei arpadiene, prin moartea regelui Andrei al III-lea.

 

Designul de mobilier în relaţie cu orizontul arhaic

Faptul că, după cum este cunoscut, Banatul a parcurs o lungă perioadă din istoria sa într-o oarecare rezistenţă faţă de influenţele străine, poate demonstra modul eficient şi natural prin care oamenii au creat obiecte folosindu-se doar de ceea ce aveau la îndemână, descoperind totodată noi şi ingenioase moduri de perfecţionare. Designerii ar trebui să privească şi înspre modul de devenire obiectuală, în încercarea de a menţine neîntreruptă relaţia pe care designul de produs o are cu manifestările anterioare, cu tradiţiile şi valorile din orizontul arhaic. Este ceea ce ne propune Iosif Mihailo.

 

„Visele doamnei Pachet”. Versuri de Anni-Lorei Mainka

Publicăm un grupaj de versuri semnate de poeta Anni-Lorei Mainka din Köln şi extrase din volumul recent apărut Visele doamnei Pachet (Editura Brumar, 2013). Versurile sunt introduse de Gabriela Mocănaşu: O partitură răscolitor-odihnitoare ne invită să trăim răspunsurile noastre la întrebările ce atârnă pe „margini de aer”. Suntem atraşi în poem, cititorii devin ei înşişi versuri, se scrie despre mine, despre tine, despre noi. Ni se pun la dispoziţie valize, chei, „agrafe nasturi respiraţii unghii”, „gust amar de rodie necoaptă”, ni se cere să devenim empatici, să ştergem praful cu „pielea nopţilor”.

 

„Dacă păpădia ar vorbi”. Artişti timişoreni la Veneţia

Semnalăm două evenimente. Primul, programat concomitent cu cea de-a 55-a ediţie a Bienalei de Artă de la Veneţia, este expoziţia If A DandeLION Could Talk / Dacă păpădia ar vorbi care prezintă o amplă selecţie de lucrări de artă, materiale video şi documentare, din creaţia grupului Sigma 1, grup istoric activ în anii ’70 ai secolului XX la Timişoara, alături de lucrări individuale ale membrilor săi, Ştefan Bertalan, Constantin Flondor şi Doru Tulcan. Al doilea vizează proiectul „96 heARTbeats 96 heARTfelt portraits 96 days” al artistei plastice de origine timişoreană Diana Toma din SUA.

 

Lectură plăcută!

www.orizonturiculturale.ro

 

 

Edizione italiana

 

Salone di Torino: appuntamento con la Romania e con la nostra rivista

Dal 16 al 20 maggio si svolgerà la XXVI edizione del Salone Internazionale del Libro di Torino. Tema della grande manifestazione è La creatività. Dove osano le idee. Per il quinto anno consecutivo, l’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, con il sostegno dell’Istituto Culturale Romeno, cura la partecipazione della Romania a questo importante evento con uno stand nazionale e numerosi appuntamenti sul tema LIBROmania al Salone di Torino. Sabato 18 maggio, alle ore 12, presso lo stand della Romania Padiglione 3, verrà presentata la nostra rivista.

 

L’Assoluta: Virginia Zeani, stella italo-romena nel firmamento della lirica

Per i fans era L’Assoluta, quando la Callas era La Divina e la Tebaldi L’Angelo. Lei, Virginia Zeani, povera migrante di Transilvania nell’Italia degli anni Quaranta, giunge ai vertici della lirica grazie alla sua splendida voce. Una storia bellissima, narrata nel libro-intervista di Sever Voinescu Canta che ti passa (Galaxia Gutenberg), ora in traduzione in italiano e qui in anteprima. Con settanta ruoli all’attivo, insieme ai grandi del mondo (Gigli, Del Monaco, Domingo, Pavarotti, e von Karajan, Mehta, Giulini), Virginia Zeani è un’autentica stella nel cielo della cultura italo-romena. Traduzione di Afrodita Cionchin.

 

Borghi d’Italia e villaggi di Romania: insieme nel segno della bellezza

Dici Italia, dici bellezza. Quasi sempre, quasi ovunque. Di sicuro, in tanti piccoli centri, spesso lontani dai grandi flussi turistici eppure custodi di un grande patrimonio di storia, arte, tradizioni, come ben sa il Club «I Borghi più Belli d’Italia», nato nel 2001 per curarne salvaguardia e promozione. Lo scorso 15 aprile, questo Club ha siglato, per mano del suo presidente Fiorello Primi, un accordo di collaborazione con l’omologa associazione romena «I villaggi più belli della Romania». Senso e prospettive di questa promettente iniziativa nell’intervista di Giovanni Ruggeri al presidente Primi.

 

«Almanacco degli accidenti». A proposito di Ştefan Agopian

Le opere di Ştefan Agopian vantano caratteristiche di particolare originalità nel panorama letterario della Romania ceauşista. La prosa di questo autore è assimilabile a una corrente antirealista e antipsicologica, basata sull’invenzione fantastica, sull’uso di ardite architetture temporali, sul ricorso alla parodia, al ludico, alla parabola filosofica, oltre che a una ricca e sapiente intertestualità. Almanacco degli accidenti è il primo libro di Agopian pubblicato in Italia (traduzione di Paola Polito, postfazione di Bruno Mazzoni, Felici Editore, Pisa 2012). Paola Polito lo presenta.

 

«Il poeta è il veltro delle orme del sacro». Versi di Geo Vasile

La silloge psico@terra.pia (Lietocolle, Faloppio 2012) raccoglie 33 poesie in romeno, riscritte in italiano dal loro autore, l’italianista Geo Vasile. Un viaggio spettacolare, fatto di emozioni forti e a tratti sconvolgenti, in compagnia di un Orfeo in perpetua ricerca della sua Euridice, che in realtà non trova mai, il libro ci accompagna nei meandri più impensati dell’animo del poeta, dandoci a volte l’illusione di esserci persi, per poi riprenderci per mano e riaccompagnarci verso l’uscita. La recensione di Ingrid Beatrice Coman è affiancata da una selezione di versi dell’autore.

 

Romeni a Torino: la Parrocchia Ortodossa «Santa Croce»-Torino II

Portati da un flusso migratorio divenuto percepibile soprattutto a partire dal 1991, i romeni presenti a Torino provengono da tutta la Romania, specialmente dalla Moldavia. La prima Chiesa romena che ha seguito i suoi fedeli in città è stata quella Ortodossa, con un’assistenza da Milano già dal 1975, poi nel 1979 con la Parrocchia «Santa Parasceve» di Torino. Il forte aumento dell’immigrazione in questa città ha indotto a fondare nel 2001 la Parrocchia «Santa Croce»-Torino II, guidata da padre Lucian Roşu. Nell’articolo, un ritratto di questa comunità e delle sue iniziative pastorali e caritative.

 

Papa Francesco: Vladimir Ghika è martire di Cristo

Di lui, Jacques Maritain aveva detto: «Principe nel mondo e, per una vocazione più alta, Sacerdote di Cristo». Ora che lo scorso 27 marzo la Chiesa Cattolica ha riconosciuto, con decreto di Papa Francesco, il suo martirio a causa dell’odio alla fede e intende procedere alla sua beatificazione, possiamo proclamarlo «Principe, Sacerdote e Martire glorioso di Cristo». Si tratta della nobilissima figura di Vladimir Ghika, sacerdote cattolico morto a Bucarest nel 1954, che rinunciò all’ingente patrimonio familiare per dedicarsi interamente a Dio e ai poveri. Un ampio ritratto, a firma di Paolo Risso.

 

Mateiu Ion Caragiale e «I dissoluti dell’Antica Corte»

Libro-culto per eccellenza della letteratura romena, Craii de Curtea-Veche di Mateiu I. Caragiale è uno scrigno narrativo di profondo splendore letterario, un unicum nella storia letteraria romena. Come tutti i capolavori, la sua lettura non è facile, né immediatamente fruibile per la sua densità stilistica e linguistica. Stranamente, l’opera non è mai entrata negli interessi della schiera di traduttori italiani che tanto si erano prodigati invece per molte opere classiche del periodo interbellico. La traduzione del primo capitolo che qui proponiamo è la prima in assoluto per l’Italia. A cura di Mauro Barindi.

 

Per il centenario di Gherasim Luca: poesie inedite in italiano

Il 2013 è l’anno centenario della nascita di Gherasim Luca (23 luglio 1913). Le sue prime poesie, che pubblichiamo per la prima volta in italiano tradotte da Maria Schiavone, sono uscite tra il 1930 e il 1931 sulla rivista «Alge». Barbară, Pătrundere, Developări, Femeia Domenica d’Aguistti presentano, retroattivamente, aspetti di fondamentale interesse per la grande questione, che mai abbandonerà il nostro autore, del desiderio e del suo oggetto, dell’amore e della donna che non esiste, anche se da qualche parte c’è. Presentazione di Giovanni Rotiroti.

 

Fondare un giornale a Bucarest: Luigi Cazzavillan e «Universul»

Luigi Cazzavillan fu giornalista, imprenditore e filantropo nella Romania di fine Ottocento. Arrivato a Bucarest quale corrispondente di guerra per alcuni giornali italiani, finì per stabilirvisi e fondare la testata «Universul», il più importante giornale della «Romania piccola». A lui è dedicato il volume Un italiano a Bucarest: Luigi Cazzavillan (1852-1903), di Ioan-Aurel Pop e Ion Cârja (Editrice Viella 2012). Verso la fine del XIX secolo, Cazzavillan era considerato una delle più importanti personalità della comunità italiana di Bucarest, promotore anche di varie iniziative caritatevoli.

 

L’ultimo Pasolini, nostalgia di un’irriducibile passione sociale

Nell’ultima parte della sua vita, Pier Paolo Pasolini si dedicò ad un’intesa attività pubblicistica di impronta pedagogica. Tuttavia, viste le sue considerazioni sulla società, non sembra che tale attività si possa derubricare unicamente come progetto pedagogico, potendo invece rappresentare anche, da un lato, un chiarimento pubblico con se stesso e, dall’altro e soprattutto, un atto creativo peculiare e di sostanziale rilevanza. Sono queste le premesse dello studio presentato da Federico Sollazzo in un convegno di italianistica all’Università di Craiova, che qui pubblichiamo.

 

«L’inizio». Poesia per immagini nella prima mostra di Alina Ciuciu

«L’inizio». È questo il titolo – a valenza metafisica, verrebbe da dire – della prima mostra personale che, dal 27 aprile al 28 maggio, la pittrice romena Alina Ciuciu tiene a Salò (BS). Guardare un quadro di questa pittrice e venire catapultati in una dimensione diversa è pressoché simultaneo. Non si può, infatti, non rimanere catturati dai colori con i quali questa artista riveste le sue emozioni. Perché tale è la sua pittura: dare corpo ai suoi pensieri, catturare istantanee della sua fantasia e fissarle sulla tela. Così Lorenzo Cipriani nell’introdurre l’opera di Alina Ciuciu.

«Se un DentediLEONE Parlasse». Artisti di Timişoara a Venezia

 

Programmato in concomitanza con la 55a edizione della Biennale dell’Arte di Venezia (27 maggio – 24 giugno), Se un DentediLEONE Parlasse presenta un’ampia scelta di opere d’arte, lavori video e materiale documentario di sigma 1, gruppo storico attivo negli anni Settanta a Timişoara, insieme ad opere individuali realizzate dai suoi membri, Ștefan Bertalan, Constantin Flondor e Doru Tulcan. La mostra si focalizza su un aspetto importante della prassi di questo gruppo: la formazione di una nuova scuola di pensiero, basata sul rapporto dell’uomo con la natura.

 

Buona lettura!

www.orizzonticulturali.it

 

Citeşte tot articolul