Nomen Artis

Sumar Nomen Artis – numarul 17

În acest număr al Revistei de Cultură Nomen Artis – Dincolo de tăcere puteţi regăsi urmatoarele materiale publicate:

Citatele lunii /p.

Biografii selective – Camil Ressu /p.3

Robert Hodorogea – printre picturi celebre şi trăiri poetice /p- 4

Ştefan J. Fay – Monseniorul Vladimir Ghika /p. 5

Lili Albu – Iubire din suflet nu-mi pleci /p. 8

Alexandru Lapedatu, omul care a însoţit Tezaurul României la Moscova./p.9

Adrian Păunescu – Dor de Eminescu – /p- 12

Doina şi Ion Aldea Teodorovici – Eminescu /p-12

Ion Popescu Bucovu – Eminescu la cea de-a 163-a aniversare /p. 13

Terezia Filip -Alchimie lirică romantică şi conotaţii de ars poetica /p. 15

Christian W. Schenk – poezii / p. 19

Citeşte tot articolul

Seara culturală ,,Mihai Eminescu’’ în Arganda del Rey – Madrid

Seara culturală ,,Mihai Eminescu’’ în Arganda del Rey – Madrid

Primăria din Arganda del Rey în colaborare cu Asociaţia socio-culturală ,,Dor Română organizează sâmbătă, 19 ianuarie 2013, cu începere de la orele 17.00: Seara culturală ,,Mihai Eminescu. Evenimentul va avea loc în incinta Conservatorului de Muzică Monserrat Caballe din Arganda del Rey (Camino de Molino, 1) şi are ca invitaţi: Asociaţia culturală „Juan Ramon Jimenez şi Lucian Blaga” şi Uniunea Scriitorilor şi Artiştilor Români din Spania.

logo ayuntamiento

 

 

 

 

 

 

Programul serii:

 

1. Cuvânt înainte al preşedintelui Asociaţiei socio-culturale ,,Dor Română: Vasile Moldovan.

2. Microrecital pe teme eminesciene al Corului ,,Dor Român”.

3. Fragmente din viaţa şi opera poetului Mihai Eminescu, montaj literar pregătit de cercul literar ,,Dor Românˮ, coordonator Dragoş Popa.

4. Omagiu adus lui Eminescu de către elevii cursului de Limbă, cultură şi civilizaţie românească din Arganda del Rey, pregatiţi de profesoarelor Mihaela Marton şi Octavia Iancu.

5. ,,Hiperionˮ – recital de poezie eminesciană în limba spaniolă realizat de actorul Antonio Luque, regia Marian Mocanu.

6. ,,Metafora în versul eminescianˮ – conferinţă prezentată de scriitorul Gheorghe Vinţan, preşedintele Asociaţiei culturale „Juan Ramon Jimenez şi Lucian Blaga”.

7. Prezentarea volumul de poezii Ayla, Editura Cartea Românească al poetului Gelu Vlaşin, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

logo dorromandv

Evenimentul va fi acompaniat de o expoziţie a artiştilor plastici Ioan Oniciuc, Viorel Copaciu şiMarian Mocanu.

Prin bunăvoinţa Uniunii Scriitorilor şi Artiştilor Români din Spania, la finalul evenimentului va avea loc o expoziţie cu vânzare de carte românească.

Colaboratori:

Asociaţia culturală

„Juan Ramon Jimenez şi Lucian Blaga”

*

Uniunea Scriitorilor şi Artiştilor Români din Spania

Citeşte tot articolul

Eminescu, primul traducător român din sanscrită

Eminescu, primul traducător român din sanscrită

Marți, 15 ianuarie, ora 17:30 Editura Cununi de stele și Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr.16 (lângă Universitate) vă invită la evenimentul „Eminescu, primul traducător român din sanscrită”, dedicat memoriei poetului național și primei traducătoare a poeziei eminesciene în Asia, Amita Bhose.

Libraria Mihai EminescuEditura Cucuni de Stele

 

 

În urmă cu 130 de ani Mihai Eminescu scria Luceafărul. Și o indiancă, Amita Bhose, avea să-l traducă în 1969 pentru concetățenii ei, iubind România și cultura română mai mult decât mulți români. Stabilită în România din 1971, Amita Bhose avea să-și dedice toată viața cercetării operei eminesciene și creării unei punți de legătură între cultura română și cea indiană.

În 1971, Amita Bhose se înscria la doctorat, cu tema Influenţa indiană asupra gândirii lui Eminescu – publicată sub titlul Eminescu şi India. În 1976, Ministerul Învăţământului îi acorda o bursă postdoctorală de doi ani, pentru a participa, alături de alţi specialişti, la editarea ştiinţifică a operei lui Eminescu. Amita Bhose este cooptată, aşadar, în Colectivul Eminescu, format sub egida Muzeului Literaturii Române. În această calitate elaborează un studiu despre amprentele filozofiei indiene în proza literară eminesciană, ce va fi inclus în volumul VII al Operelor, editat de editura Academiei în 1977 (studiul a fost publicat de editura Cununi de stele, sub titlul Proza literară a lui Eminescu şi gândirea indiană). Tot în această calitate stabileşte textul Gramaticii sanscrite mici de Fr. Bopp, (tradusă de poet după un volum aparţinând Iuliei Hasdeu) şi rămasă în manuscris, însoţindu-l de aparatul critic specific. Transcrierea manuscrisului o face prin transliterarea cuvintelor sanscrite cu ajutorul caracterelor latine şi a semnelor diacritice. Această muncă, depusă pe parcursul a trei ani, va fi valorificată în volumul XIV al seriei Operelor, apărut la editura Academiei în 1983.

Preocupările pentru limba sanscrită ale lui Eminescu nu au fost un secret nici pentru apropiaţii poetului dar nici pentru criticii operei sale. Totuşi, prima persoană care acordă atenţie în mod serios manuscriselor Gramaticii sanscrite mici a lui Fr. Bopp este o indiancă, Amita Bhose, prima traducătoare a poetului în spaţiul asiatic şi eminescolog recunoscut. Nu numai că se ocupă pentru prima oară de aceste manuscrise, dar stabileşte şi data scrierii lor; dovedeşte fapte doar presupuse – că Eminescu a asistat la cursurile de sanscrită ale lui Weber de la Universitatea din Berlin; constată perfecţionarea scrisului devanāgarī al lui Eminescu, ortografia corectă; aduce dovezi ale cunoaşterii nuanţelor subtile ale limbii sanscrite, nuanţe pe care le putea percepe doar un bun cunoscător al acestei limbi. Or, Amita Bhose a fost omul potrivit la locul potrivit, având asupra noastră „ascendentul de a cunoaşte cultura indiană veche şi mai nouă într-o măsură care nu le e posibilă cercetătorilor români” (George Munteanu).

Traducerea lui Eminescu este prima lucrare în limba română în această direcţie dar, în acelaşi timp, şi ultimul act cultural al lui Eminescu. Cum Amita Bhose constată că „forţa mentală care iradiază din traducerea lui Bopp este cea a unui om în întregime intact” iată că autoarei îi revine rolul – fără să ştie – de a pleda pentru Eminescu în propria ţară a poetului.

Vă invităm să (re)descoperim marți, 15 ianuarie 2013, ora 17:30 interesul lui Eminescu pentru limba zeilor, limba sanscrită și dragostea pentru opera eminesciană a Amitei Bhose.

 

Vorbitori :

- Elena Andronache

- Carmen Mușat-Coman, foste studente ale Amitei Bhose

- Geta Vodislav, directoare a Librăriei Mihai Eminescu.

În deschiderea evenimentului vom face o călătorie muzicală în lumea doinelor.

 

Detalii și confirmări :

Carmen Mușat-Coman

directoare a editurii Cununi de stele

telefon : 0722 455 806

e-mail : office@edituracununidestele.ro

 

 

Amita Bhose (1933, Calcutta – 1992, București)

 

Născută la Calcutta în 1933, într-o familie cu o bogată activitate culturală şi ştiinţifică, absolvă Facultatea de Chimie, Fizică şi Matematică a Universităţii din Calcutta, în 1953. În 1959, împreună cu soţul său, inginer geolog, vine în România, înscriindu-se la un curs de limbă şi literatură română, pentru doi ani. Se reîntoarce în India unde debutează în presa indiană cu articolul Rabindranath în România. E începutul unui lung şir de articole, în bengali şi engleză, despre cultura şi literatura română, din care face şi traduceri. În 1965 absolvă Facultatea de Bengali-Engleză la Universitatea din Calcutta iar în 1971 se înscrie la doctorat, cu o bursă din partea statului român, la Facultatea de Limbă şi Literatură Română din cadrul Universităţii Bucureşti. Și-a susținut doctoratul în 1975, cu tema „Influența indiană asupra gândirii eminesciene”. Din 1971 până la moartea sa va trăi în România, „ţara pe care a iubit-o poate mai mult decât mulţi dintre români şi a slujit-o cu inteligenţa şi condeiul ei” (Zoe Dumitrescu-Buşulenga, îndrumătoarea științifică a tezei). În India publică traduceri în bengali din poezia română contemporană, din Sadoveanu, Marin Sorescu, iar piese ale lui I.L. Caragiale, Mihail Sebastian văd lumina rampei. În 1969 apare, în bengali, volumul Eminescu: Kavita (Poezii), prima traducere a lui Eminescu în Asia.

În 1972 primește Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducerea lui Eminescu în bengali.

Între anii 1972-1991 predă, folosind numai limba română, cursuri practice de sanscrită şi bengali și cursuri teoretice de civilizaţie şi estetică indiană la Universitatea București. Redactează un Curs de bengali (1974), urmat de Dicţionarul bengali-român (1985) şi Manualul de bengali (1988), toate trei scrise de mână, cu ajutorul studenţilor săi, tipografiile nedeţinând caractere bengaleze. De-a lungul anilor, generaţii de studenţi au cunoscut, graţie dăruirii sale, limba şi literatura lui Tagore, publicând traduceri în revistele literare ale vremii şi susţinând spectacole în sanscrită şi bengali. Manualul de sanscrită, finalizat în anul morții, 1992, a apărut postum, în 2011, la editura Cununi de stele, înființată special pentru a-i publica opera vastă.

Pe lângă activitatea didactică, Amita Bhose are o bogată activitate de traducător din bengali în română: Proverbe şi cugetări bengaleze, Povestea prinţului Sobur (basme bengaleze), Scrisori rupte (antologie de scrisori ale lui Rabindranath Tagore, prima traducere în română a antologiei realizată direct din bengali); Dragostea încurcă, dragostea descurcă (piesă de teatru a lui Tagore), Soarele din prima zi (poezii ale lui Tagore); Radha și Krișna, de Chandidas. A tradus totodată din sanscrită în română: Proverbe și cugetări sanscrite, Căruța de lut (în manuscris), de Śudraka. A stabilit textul Gramaticii sanscrite mici de Fr. Bopp, tradusă de Eminescu şi rămasă în manuscris, însoţindu-l de aparatul critic respectiv. Textul a fost publicat în 1983 în volumul XIV al Operelor lui Eminescu, editate de Editura Academiei. În 1978, Editura Junimea a publicat teza sa de doctorat sub titlul Eminescu şi India, reeditată în 2009 și 2011 de editura Cununi de stele.

În presa străină şi românească, de-a lungul vieţii, a publicat, în periodice, peste 56 de traduceri din literatura română în bengali şi din bengali în română, peste 90 de articole şi studii despre Eminescu, cultura română și indiană, fiind primul filolog indian care cunoștea limba română și creând o punte de legătură între cele două culturi. A susţinut mai mult de 100 de conferinţe şi emisiuni radiofonice şi a acordat peste 20 de interviuri pe teme culturale.

Cronologia detaliată a vieţii şi operei acestei personalităţi unice în cultura română este publicată pe site-ul www.amitabhose.net

 

Citeşte tot articolul

Integrala manuscriselor Cantemir

Integrala manuscriselor Cantemir

Au apărut primele 25 de volume din “Integrala manuscriselor Cantemir”

Lădiţa cu “Integrala manuscriselor Cantemir”, pe care a primit-o Putin

Sub coordonarea scriitorului Constantin Barbu, într-o ediţie de lux, au văzut lumina tiparului primele 25 de volume din “Integrala manuscriselor Dimitrie Cantemir”, primul set fiind achiziţionat chiar de către Vladimir Putin,

Acesta a aprobat scanarea documentelor aflate de sute de ani în Arhivele din Moscova.

Lădiţa Cantemir

Lădiţa Cantemir

 

 

 

 

 

 

 

Vă prezentăm mai jos interviul pe care l-am realizat cu scriitorul Constantin Barbu, cel despre care filosoful Constantin Noica spunea că este “excepţional de înzestrat pentru lucrări de erudiţie şi istorie literară”. Interviul a fost înregistrat chiar înainte de plecarea la Moscova, unde, împreună cu sponsorul acestei întreprinderi culturale, Paul Tudor, urmează să aducă în ţară fotocopiile următoarei tranşe din ediţia acestei integrale Cantemir.

“Ce manuscrise vrei? – Pe toate!”

Ion Spânu: Cum a început această aventură prin Arhiva Moscovei?

Constantin Barbu: La festivitatea de acordare a unui premiu de excelenţă ambasadorului Federaţiei Ruse, Alexander Churilin, l-am rugat să-mi aprobe intrarea în Arhiva de la Moscova, cu care, în principiu, a fost de acord. După un timp, am fost surprins să primesc de la domnia sa o scrisoare în care mă întreba “ce manuscrise vrei?”.

I-am trimis lista după Tocilescu, completată cu ce mai ştiam eu, dar i-am spus, prevăzător, că le vreau pe toate.

S-a dovedit că am procedat bine, întrucât acolo am descoperit manuscrise despre care nu se ştia nimic!

Abia în mai 2009 am primit confirmarea din partea rusă, inclusiv preţul pentru fiecare filă scanată.

Din partea oficialităţilor române nu a fost nimeni dispus să finanţeze această operaţiune, astfel încât abia în toamna lui 2009 am putut pleca la Moscova, când Paul Tudor, un om de faceri care conduce firma SC Besta SA, prin “Fundaţia culturală Tudor”, a avut bunăvoinţa să sponzorizeze tot demersul acesta, cu care România se va mândri multe secole de acum înainte, căci fondul acestor manuscrise este cel mai mare tezaur al României din afara graniţelor!

“Vladimir Putin ne-a dat una dintre aprobări”

 

Ion Spânu: Dar cum de a rămas în uitare o asemenea arhivă?

Constantin Barbu: Simplu. Începând din 1878, când Tocilescu a tipărit primul volum Cantemir, şi până azi, Academia Română a publicat doar 9 (nouă) volume de opere! Lui Tocilescu îi aprobase copierea manuscriselor Ţarul Alexandru al II-lea, iar mie, pentru documentele din Arhiva Ministerului de Externe, Vladimir Putin, care era pe atunci prim-ministrul Rusiei!

De aceea, în semn de recunoştinţă, i-am trimis în dar această ladă care conţine primele 25 de volume apărute, într-o ediţie de lux cum rar se tipăresc în lume. Le ştii, nu cred că mă contrazici…

 

Ion Spânu: Dar ce manuscrise erau în Arhiva Ministerului de Externe din Rusia?

Constantin Barbu: Acolo am fost surprins să găsesc “Jurnalul persan” în limba rusă şi “Manifestul lui Petru cel Mare”. Despre “Jurnalul persan”, Tocilescu credea că are doar 7 pagini, iar despre “Manifest…” credea că este “Catehismul persan”, care s-ar fi scufundat în mare!

 

Ion Spânu: Academia Română spune că s-au mai scanat manuscrise Cantemir.

Constantin Barbu: Da, în anii ’60 s-au făcut fotocopii alb-negru după unele manuscrise, dar vă rog să le comparaţi cu ediţia aceasta, unde documentele sunt mai frumoase decât originalul! Ca să nu mai spun de numărul lor… De altfel, se ştie că Tocilescu furase, pur şi simplu, 3 fascicule, pe care le rezumăm astfel: 4 pag. din “Epistola dedicatoria” la “Sacro-sancte scientiae indepingibilis imago”, 24 de pag. din “Index Rerum Nobilium”, de la aceeaşi lucrare, şi fila 42 din “Loca Obscura”. Şi pe acestea le-am introdus în ediţia mea, reîntregind astfel “Sacro-sancte scientiae indepingibilis imago” şi “Loca Obscura”.

Constantin Barbu, coordonatorul "Integralei manuscriselor Cantemir"

Constantin Barbu, coordonatorul “Integralei manuscriselor Cantemir”

 

Ion Spânu: Bănuiesc că nu e aşa de uşor să cauţi printr-o arhivă cum este cea a Moscovei? Ne povesteşti care a fost cea mai mare surpriză din această aventură prin hârtiile lui Cantemir?

Constantin Barbu: Ştiam din sursă ştiinţifică sigură că arhiva păstrată de Serghei Cantemir, fiul cel mai mic al lui Dimitrie, compusă din 27 de pachete, a fost cumpărată la licitaţie la moartea sa şi se află într-una din arhivele Moscovei. Mergând prin arhiva de acte străvechi, conduşi de directorul acesteia (căci pe acolo nu te plimbi ca pe Unirii!), m-am trezit în faţa a 76 de lădiţe pe care scria “CANTEMIR”! Bucuria mea a fost de om smintit. Directorul ne-a adus opisul şi de la el am aflat că acesta fusese făcut între 1898 şi 1956! Ultimul care ordonase terminarea inventarului fusese Stalin, în 1935, când s-au şi adus în România osemintele lui Cantemir! Şi dacă tot veni vorba, să ne amintim că atunci sicriul lui Cantemir a fost primit pe covor roşu, cu salve de tun, fiind salutat de Guvernul ţării, iar Iorga a stat drepţi în faţa Voievodului!

 

Ion Spânu: Din aceste 76 de lăzi câte ai reuşit să scanezi?

Constantin Barbu: Doar una! De fapt, partea rusă a scanat documentele în condiţii excepţionale. În această primă ladă este corespondenţa dintre Antioh, Maria şi Constantin Cantemir şi formează două dintre volumele actualei ediţii! Îţi dai seama cât a mai rămas de tipărit?

“În final, ediţia va avea peste 100 de volume!”

 

Ion Spânu: Ai o estimare a numărului total de volume al acestei ediţii Cantemir?

Constantin Barbu: Probabil că, în final vor fi vreo 100 de volume, dacă nu vom mai avea şi alte surprize prin arhivele lumii. Tragedia este că pentru întocmirea acestei ediţii nu plăteşte decât Ludovic al XIV-lea, cum îi spun eu lui Paul Tudor! Cu el şi cu ceilalţi prieteni ai lui Cantemir intenţionez să aduc în ţară şi celelalte manuscrise ale Domnitorului, care se află în alte 10 ţări, în afară de România şi Rusia!

 

Ion Spânu: Care speri să fie impactul acestei colosale ediţii Cantemir?

Constantin Barbu: Sper ca în anii viitori să se scrie cărţi şi să se dea doctorate după această ediţie, căci Cantemir, prin toată opera lui, ar putea să tragă după el toată cultura română!

Ca să nu mai spun că şi politicienii noştri ar putea sta altfel de vorbă cu mai-marii lumii dacă le-ar pune pe masă o astfel de ediţie!

N-ar mai avea tonul acela arogant pe care-l au acum Barroso, Viviane Reding, preşedinta Lituaniei sau chiar doamna Merkel!

 

Ion Spânu: Un mesaj pentru final, înainte de plecarea la Moscova?

Constantin Barbu: Trebuie să ţinem minte că, în 1711, cel mai vestit ţar rus, Petru cel Mare, l-a făcut pe Dimitrie Cantemir prinţ al Imperiului rus, şi tot la fel a procedat cu toţi copiii lui, pe care Rusia i-a tratat princiar până la stingerea stirpei!

Asta, în timp ce, în 1714, Constantin Brâncoveanu şi fiii săi erau umiliţi şi decapitaţi la Constantinopol de Sultanul Ahmed al III-lea, despre care se spune că ar fi trăit în “epoca lalelei”.

Cantemir era cineva în vremea lui, iar ruşii l-au apreciat cum se cuvine.

Nu putem să rămânem mai prejos, noi, cei care-i suntem urmaşi!

 

Citeşte tot articolul

George Filip de ziua lui Mihai Eminescu

George Filip de ziua lui Mihai Eminescu

Revista Candela de Montreal

Organizează duminică 13 ianuarie orele 13:45, după Slujba din Biserică, la Casa Română, sala pr. dr. Petre Popescu un dublu spectacol literar.

Mihai Eminescu

Mihai Eminescu

Aniversarea celor 154 de ani de la nașterea marelui poet național Mihai Eminescu

Se va prezenta o conferință despre viața și opera marelui poet.

 

 

 

 

 

În partea a doua a programului,

Poetul George Filip, președintele organizației „SRI” – Scriitorii Români Independenți -, va lansa trei volume de poezii:

  • L’ère des poètes (volum de poeme în limba franceză);
  • Regala (dialog în poeme cu poeta adolescentă Ana Maria Gîbu)
  • Era poeților (un volum de poezie)
Afiş lansare 3 cărţi George Filip

Afiş lansare 3 cărţi George Filip

 

Vă aşteptam să susțineți acest deosebit eveniment cultural.

 

Citeşte tot articolul

Provided by orange county short sale specialist