Nomen Artis

Sărbătorile de iarnă în Ţările de Jos

Sărbătorile de iarnă în Ţările de Jos

Corina Diamanta Lupu

„Colindă, colindă” printre lalele şi mori de vânt. Sărbătorile de iarnă în Ţările de Jos

În calendarul creştin, ziua de 25 decembrie, marcând Naşterea Domnului, a fost şi rămâne dintotdeauna, la loc de cinste. De aceea, indiferent unde s-ar afla, uniţi de magia acestei sărbători, oamenii uită de grijile zilnice, de neîmpliniri, de dezamăgiri şi celebrează cu bucurie, în suflet, Crăciunul. Cu toate că spiritul Crăciunului este acelaşi pretutindeni, tradiţiile şi obiceiurile ce ţin de acest eveniment diferă de la ţară la ţară, de la o zonă la alta.

În Ţările de Jos, de exemplu, sărbătorile de iarnă iau startul cu câteva săptămâni înainte de Ajun. Locuitorii din Ţara Morilor de vânt intră în atmosfera tipică acestei perioade, marcată de slujbe religioase şi festivităţi locale, începând cu ultima sâmbătă din luna noiembrie. Acum încep pregătirile pentru 6 decembrie, ziua de Sfântul Nicolae, Sinterklaas, iar atmosfera festivă ţine până de Bobotează, Driekoningen, pe 6 ianuarie. În tot acest timp, olandezii au parte de momente speciale, mai ales că în Ţările de Jos, sărbătorile de iarnă înseamnă în primul rând, ambianţă.

Sfântul Nicolae vine de la Madrid

Sărbătorile de iarnă sunt deschise în Olanda în noaptea de 5 decembrie, în ajun de Sfântul Nicolae. În această noapte, copiii îşi lasă la uşă saboţii sau pantofii, pentru ca Sfântul, care călătoreşte dintr-un oraş în altul împreună cu slujitorul său, Petru cel Negru, Zwarte Piet, să îi umple cu daruri. Despre ultimul, cei mici cred că ţine o evidenţă a tuturor lucrurilor pe care ei le-au făcut de-a lungul anului. Potrivit cu ceea ce acesta a notat în dreptul lui, fiecare copil ştie că dacă a fost cuminte şi ascultător, va primi cadouri de la Sinterklaas, iar dacă boacănele au fost mai multe decât lucrurile bune, Zwarte Piet îi va aduce o nuieluşă.

Tradiţia olandeză spune că Sfântul Nicolae locuieşte la Madrid, în Spania şi în fiecare an el alege un alt port pentru a ajunge în Ţările de Jos. Atunci când Sinterklaas şi Petru cel Negru sosesc cu barca la ţărm, clopotele bisericilor încep să bată. Sinterklaas conduce apoi o procesiune prin oraş, călare pe un cal alb. Dacă Sfântul Nicolae şi Petru cel Negru vizitează Amsterdamul, ei se întâlnesc cu Regina la Palat. După festivităţi, se spune că atât unul cât şi celălalt se întorc în Spania, iar oamenii continuă pregătirile pentru sărbătorile de Crăciun.

 

Corina LUPU - Sarbatorile de iarna in Tarile de Jos

Corina LUPU – Sarbatorile de iarna in Tarile de Jos

Crăciun fericit, Vrolijk Kerstfeest, în Ţările de Jos

Sosirea Crăciunului este întâmpinată aşa cum se cuvine şi în Ţările de Jos. La loc de cinste, în piaţa principală din fiecare oraş se găseşte bradul decorat cu lumini strălucitoare, feerice. De aici, din piaţa principală, pornesc spre fermecătoarele străzi vechi ale urbei, ghirlande de lumini în formă de clopote şi stele. Magazinele sunt frumos decorate în roşu, alb, verde, argintiu şi auriu şi pretutindeni se aud colinde de Crăciun. Oraşele sunt împânzite cu tarabe de modă veche, la care se vând tradiţionalele gogoşi de sezon, Oliebollen şi Andappelflappen, iar de la comercianţii de flori se pot cumpăra coroniţe de brad, conuri de pin decorate şi ramuri de vâsc, dar şi poinsettia roşii şi albe, numite şi “steaua Crăciunului”.

Tradiţii culinare de Crăciun în Ţările de Jos

În noaptea de Ajun, olandezii împodobesc pomul de Crăciun, în ale cărui ramuri prind Kerstkransjes (prăjiturele de Crăciun în formă de coroniţă), bile de sticlă, nuci aurite, panglici, conuri de pin, clopote strălucitoare şi lumânări roşii şi albe. Tot acum, aceştia participă la o slujbă religioasă târzie, după care familia se reuneşte pentru un mic dejun tradiţional opulent, la o oră extrem de matinală. Cu această ocazie, se pun pe masă chifle fantezie, iepure, gâscă, curcan, Gourmetten, somon afumat, diverse pateuri de carne. Gourmetten, cel mai tipic stil de a mânca de Crăciun din Ţările de Jos, include tartine de mici dimensiuni, cam cât o înghiţitură, din carne şi legume, preparate pe loc de fiecare mesean după gustul său, la un grătar special.

Printre preferinţele gastronomice de Crăciun ale locuitorilor Ţării Lalelelor se numără de asemenea, carnea de porc prăjită, precum şi celebra Kerststol – franzelă dulce, împănată cu fructe uscate, iar dintre dulciuri, sunt populare turta dulce şi prăjiturile cu ghimbir, toate cu marţipan, Speculaas (prăjiturele cu mirodenii), Kerstkrans (patiserie decorată cu fructe glasate şi umplută cu pastă de migdale dulci), Pannekoeken (clătite) ori fursecurile aromate şi crocante. O băutură obişnuită de Crăciun în această zonă este faimosul Advocaat, un lichior bogat şi cremos, pregătit din ouă, zahăr şi coniac.

De la Crăciun până la Bobotează

Cu mâncare, băutură şi voie-bună, timpul trece repede, aducând cu el zorii zilei de 25 decembrie. Ocazii de relaxare, prima şi a doua zi de Crăciun – Eerste Kerstdag şi Kerstdag Tweede – sunt sărbători publice. Dacă pe 25 decembrie se cântă colinde, se interpretează scenete şi se spun poveşti populare despre naşterea lui Hristos, ziua următoare este pusă deoparte pentru destindere şi agrement. Petrecerile, teatrul, concertele, cina în oraş cu prietenii sunt doar câteva dintre principalele distracţii ale olandezilor, pe 26 decembrie. Acest obicei se practică în marile oraşe ca Rotterdam, Haga, Amsterdam şi Eindhoven, însă în sudul ţării, a devenit o datină ca oamenii să participe în a doua zi de Crăciun la ceremonii religioase. Bisericile sunt acum pline de viaţă, şi bucuria naşterii Mântuitorului este împărtăşită de mic şi mare

De altfel, cei mici, care au două săptămâni de vacanţă în această perioadă, cred că în noaptea de Ajun, Moş Crăciun pleacă din Laponia în Finlanda pentru a aduce şi mai multe daruri. Tot ei merg în ziua de Bobotează cu colindul, costumaţi asemenea celor trei magi şi purtând în mâini felinare. Colindul lor este răsplătit, conform datinii, cu prăjituri şi dulciuri.

“Deschide uşa, creştine!”

Cu brazi, cu lumini, cu zăpadă, Crăciunul vine! În Ţările de Jos sau oriunde în altă parte a lumii, această sărbătoare aduce cu sine momente unice, la care ne vom întoarce în amintire, peste an. Că ne aflăm în ţara în care ne-am născut sau la mii şi mii de kilometri depărtare, să trăim şi de această dată experienţa Crăciunului cu bucurie, cu veselie, cu gânduri frumoase. Să fim primitori de oaspeţi, să dăruim şi să primim din suflet! Şi să nu uităm că familia şi prietenii sunt cel mai frumos dar pe care îl putem primi de Crăciun! Să preţuim acest lucru, să fim aproape de cei dragi, să ne deschidem inima pentru colinde şi urări! Crăciun şi An Nou fericit!

Corina Diamanta Lupu

Bucureşti,

17 decembrie 2012

 

 

 

Citeşte tot articolul

Lecţie deschisă: Ciprian Mureşan – Unelte de atelier

Lecţie deschisă: Ciprian Mureşan – Unelte de atelier

În cadrul programului „Lecţie deschisă” Muzeul de Artă Cluj-Napoca vă invită miercuri, 12 decembrie 2012, ora 18, la conferinţa cu titlul „Unelte de atelier” susţinută de Ciprian Mureşan.

Lecţie deschisă

Lecţie deschisă

Ciprian Mureşan este unul dintre cei mai vizibili artişti români în mediile artistice internaţionale, cu participări în expoziţii la Bienala de la Veneţia, MOMA San Francisco, Tate Modern Londra, Műcsarnok Budapesta, Bienala tinerilor artişti de la Moscova, Paris, Milano etc. Recent, a deschis la Muzeul de Artă Cluj-Napoca expoziţia „Greutăţi inerte” care poate fi vizitată până în data de 13 ianuarie 2013.

În cadrul conferinţei „Unelte de atelier” Ciprian Mureşan îşi va prezenta propria operă dintr-o perspectivă de atelier, cu referiri ilustrate la teme şi cicluri de lucrări, la mijloacele artistice folosite, la călătoriile ocazionate de expoziţiile sale şi experienţa dobândită în mediile artistice internaţionale.

Programul „Lecţie deschisă” al Muzeului de Artă Cluj-Napoca îşi propune să prezinte problematica specifică artelor plastice, interferenţa acestora cu celelalte arte, experienţe artistice şi cercetări recente la nivelul teoriei şi istoriei artei, publicul fiind invitat să intervină cu propriile observaţii şi întrebări referitoare la conţinutul conferinţei.

Intrarea este liberă.

MUZEUL DE ARTĂ CLUJ-NAPOCA, Piaţa Unirii nr.30, Tel./Fax:0264 596952, E-mail: macn@cluj.astral.ro, Web site: www.macluj.ro

 

 

 

Citeşte tot articolul

Revista Nomen Artis – numarul 16

Revista Nomen Artis – numarul 16

Iubirea? Ce-i iubirea? se gândea el. Iubirea stă în calea morţii. Iubirea este viaţa. Tot, tot ce înţeleg, înţeleg numai pentru că iubesc. Tot ce există, există pentru că iubesc. Totul e legat numai de iubire. Iubirea este Dumnezeu şi, când mori, înseamnă că tu, o particică din iubire, te întorci la izvorul veşnic al tuturor lucrurilor. (Lev Tolstoi)

Citeşte tot articolul

Sumar Nomen Artis – numarul 16

În acest număr al Revistei de Cultură Nomen Artis – Dincolo de tăcere puteţi regăsi urmatoarele materiale publicate:

Citatele lunii /p.

Amadeo Modigliani – In memoriam – /p. 3

Natalia Voinotinschi / p. 5

Dimitrie Sevastianos – un destin artistic dramatic

Tatiana Timofeiov /p. 6

Despre Ludmila Toma – cea care ni l-a redescoperit pe Dimitrie Sevastianos/p. 6

Bogdan Chioreanu, şi Anamaria Gebăilă – /p. 8

Întrebările privitoare la credinţă ale Cardinalului Ravasi

Mihai Ştirbu : Iubirile scriitorilor /p. 13

Mircea Eliade şi Maitrey

Mara Manolache –Picteză toamna /p. 18

Citeşte tot articolul

Ecouri ale zilei de 1 Decembrie 1918

Împrejurările vieţii m-au făcut să-mi duc existenţa în Ardeal mai mulţi ani, aproape toată tinereţea mea. Multe erau diferenţele între Ardeal şi partea de sud a ţării, de unde veneam: portul, graiul, obiceiurie, comportamentul… Obişnuită cu firea zgomotoasă şi adeseori explozivă a bucureştenilor, muntenilor sau a oltenilor, ajunsă în Ardeal, nu conteneam să mă mir de vorba liniştită şi comprtamentul mai supravegheat al locuitorilor de pe aceste meleaguri. Chiar când erau mai expansivi, comportamentul avea frâu bine strunit.

Deşi România are un spaţiu mic faţă de alte ţări, unitatea în diversitate îi dă un spor de frumuseţe. Un exemplu semnificativ pentru comportamentul mai temperat al ardelenilor, mi s-a părut că se desprinde semnificativ dintr-o relatare a unui detaliu din timpul marelui eveniment trăit cu mare intensitate de oameni la 1 Decembrie 1918.

Unui mai vârstic prieten, oftalmologul Coriolan Bucur, îi plăcea să-mi povestească despre impresiile tatălui său, preotul Iuliu Bucur din Târgu-Mureş care a participat la adunarea din Alba-Iulia, participare cu un entuziasm pe care l-a purtat în suflet pâna la fârşitul vieţii.

Entuziasmul acelor zile care cuprinseseră zările, făcea ca bucuria lăsată în voia ei să zboare până în înaltul cerului. Pentru prima dată şi spre durerea noastră, pentru singura dată, România se afla între hotarele ei fireşti, cu toate provinciile. Imaginea acestei Romanii „dodoloaţă” cum ne spune Lucian Blaga, nu am mai avut-o din 1940 încoa şi nu o putem încă întrezări curând. Atunci era marea

Citeşte tot articolul

Provided by orange county short sale specialist